Unde ești tu Țuțeo, Doamne!
Printre vorbele sale memorabile, Petre Țuțea a zis-o și pe următoarea: Balcanii sunt curul Europei. Că tot am început cu o parafrază, o să continui cu încă una: dacă Balcanii sunt curul Europei, atunci România este curul curului Europei. Și sunt aproape sigur că la fel ar fi zis și maestrul Țuțea dacă ar fi apucat să trăiască măcar pînă în urmă cu 5-6 ani (că dacă ar fi trăit pînă azi, fără dubiu ar fi zis asta). În 1991, cînd a murit, România era unul din sugarii democratici ai Europei de Est și i se puteau ierta stîngăciile.
Însă de cîțiva ani și mai ales de cînd - temporal cel puțin - a depășit majoratul, nu prea se mai poate ierta nimic pentru că orice împleticeală trecută cu vederea înseamnă o piatră de moară în plus legată de gît care ne va mai ține pe loc niște ani. Faceți voi calculele cîte pietre are de gît România și cam cîți ani a stat pe loc (și asta numai de la revoluție încoace).
Pentru patrioții, dar mai ales patriotarzii (că geme țara de ei), însă și pentru toți ceilalți care s-ar putea întreba (sau m-ar putea întreba) de ce nu-s eu mîndru că-s român, am de zis doar atît: sunt mîndru de România cu frumusețile și bogățiile ei naturale; nu sunt mîndru de România pe care, pești mai mari sau mai mici perindați pe la sînul ei, au scos-o la curvăsărit iar omul de rînd o mai ia și el la o tură cînd poate, cum poate și cît poate pe principiul “dacă ăia mari o fac zilnic, de ce n-am face-o și noi din cînd în cînd măcar”.
Cum ar putea fi altfel decît curul curului Europei, o Românie în care:
- șpaga, nepăsarea, hoția și umilința s-au integrat atît de bine în parametrii noștri de normalitate și au devenit atît de banale încît sunt privite sau mentionațe ca fapt divers și nimeni nu mai tresare la ele (unii dintre voi ați zîmbit sau v-ați strîmbat citind paragraful ăsta zicînd în barbă: “Știm asta! Neeext!”)?
- infractori violenți care schingiuiesc oameni cu lanțuri sau cataroaie aruncate în cap sunt declarați mielușei inocenți?
- munca plătită de stat a ajuns să fie făcută cum s-o nimeri, pentru că salariul curge oricum?
- ești ascultat numai dacă ragi, urli, ameninți sau bați cu pumnul în masă, pentru că dacă încerci să porți un dialog normal și civilizat, ți se închide imediat gura cu replici halucinante sau ți se pune eticheta de “fraier” și “manipulabil”?
- măgarii poartă tichii de mărgăritar și zic că sunt armăsari pur-sînge iar lumea îi mai și crede?
- liote de “împărați” și “împărătese” apăruți peste noapte umblă în pielea goală sub lumina reflectoarelor, dar toată lumea le admiră hainele, îi numesc vedete, dive și îi dau/iau drept exemple de urmat?
- disciplina și respectul profund față de el însuși și față de ceilalți îi spune românului că poate să treacă strada în pas legănat de vită rumegătoare deși semaforul arată roșu, fiindcă fraierul de la volan doar n-o să dea peste el; că poate să facă slalom printre mașini cu nonșalanța unui retrard care nu e conștient de lumea înconjurătoare; că aruncă mizeria oriunde și oricum cu aceeași naturalețe cu care respiră; că a vorbi porcos și/sau agramat a devenit unitate de măsură pentru standardul “cool”?
- ș.a.m.d., ș.a.m.d., ș.a.m.d.?
Și nu-mi spuneți “Lasă, că la alții e mai rău!” sau “Se întîmplă și la case mai mari!” N-ar face decît să fie încă două puncte care să înlocuiască “ș.a.m.d.”-urile de mai sus. Vă rog eu, nu mai îngrășați curul numit România, că deja are celulită și arată hidos. Iar faptul că alții înnoată într-un rahat mai mare nu e o scuză pentru a ne simți atît de bine în al nostru încît să nu facem (mai) nimic pentru a ieși din el.
Iar începutul e al naibii de simplu și se rezumă la ATITUDINE și MENTALITATE. A noastră față de noi înșine ca indivizi și față de ceilalți din jurul nostru. Dacă 50 de ani de comunism n-au fost suficienți pentru a ne motiva să ieșim din mocirla morală și socială, să vrem a trăi civilizat dar să și facem ceva pentru asta, mă întreb ce ar putea fi suficient. Colonizarea?! Sclavia?! O Românie ajunsă în starea Germaniei de după al II-lea război mondial?! Oare doar așa ceva ne-ar trezi la realitate și ne-ar scoate din letargie?! Chiar atît de masochiști să fim?!
July 13th, 2008 at 17:45 pm
Stai sa vezi cum e cand ti se spune ”tu o sa fii unul din agentii schimbarii”. Schimbare de care?
Unul singur nu poate sa schimbe nimic, nici doi, mcar 2 milioane daca ar vrea, dar uite ce greu este sa gasesti doi pe aceeasi unda.
July 14th, 2008 at 15:35 pm
Chiar noaptea trecută pe la 12 am urlat pe geam la o cretină sau cretin care a aruncat pe maşina mea un ziar mototolit cu oase sau nu ştiu ce dracu, de a început să cînte alarma.
Mă uit pe stradă cu cîtă naturaleţe se aruncă mizeria pe jos, deşi coşul e la doi paşi. Dacă şi un gest de bun-simţ elementar ne e greu să-l facem, îmi dau seama că devenim tot mai mult o naţie de putori ratate şi frustrate căreia îi sticlesc ochii la civilizaţia occidentală dar care la ea acasă nu face nimic pentru a se apropia de civilizaţia aia şi se bucură idiotic de rahatul în care trăieşte, ba mai mult, zice că pentru nimic în lume n-ar vrea să iasă din el…
July 15th, 2008 at 0:40 am
nu pot decat sa fiu de acord cu tine. doar ca eu nu-s asa pesimista. ma bazez ca romania a dat cu fundul ala mare, hidos si plin de celulita de pamant si de-acum nu poate s-o ia decat in sus.
nu mai e mult pana cand oamenii vor intelege ca e in detrimentul lor sa tot incalce legea si sa continue sa fie nesimtiti. si, daca nu, poate va veni doamna diriginta (U.E.) si ne va trage de urechi pana cand vom incepe sa facem curatenie in clasa.
oanas last blog post..incredere si naivitate
July 15th, 2008 at 19:16 pm
Oana, bruma de optimism care o mai aveam în urmă cu nişte ani s-a spulberat definitiv la constatarea că atitudinea mizerabilă a românului nu cunoaşte o încetinire, ci o accelerare.
Cum spuneam şi în post, o naţiune care nu s-a scîrbit după 50 de ani de mizerie morală şi la 18 ani de la căderea comunismului contiună să o perpetueze şi să o “perfecţioneze”, înseamnă că n-are nici o intenţie să schimbe ceva prea curînd.
Nu mai pot fi optimist cînd şi progeniturile tinere sunt “educate” în acelaşi spirit al nesimţirii, mediocrităţii, golănismului, nepăsării, banilor, etc., etc. E semnul că această stare de fapt a naţiunii se va perpetua de-a lungul generaţiilor şi, ce-i mai grav, nimeni nu pare să vrea a stăvili acest trend de autodizolvare naţională.
Nu mai avem repere valorice de calitate şi suntem mai dezbinaţi şi mai în derivă decît ne place să admitem. Aşa cum suntem azi, în urmă cu nişte sute de ani am fi fost uşor de colonizat. Atunci ne-a salvat verticalitatea liderilor noştri. Azi ne salvează interesele geo-politice care (încă) cer ca necesară existenţa românilor ca popor prin zonă. Doar asta ne ma fereşte de o colonizare…
July 16th, 2008 at 7:15 am
am un prieten care spunea ca singura noastra sansa e sa fim colonizati. planul lui era sa declaram razboi americanilor si, cand or sa vina americanii cu un avion (ca mai mult nu le-ar trebui sa ne cucereasca), noi sa-i asteptam la aeroport cu paine si sare si gata! ne-am scos!!!
July 16th, 2008 at 21:13 pm
Cît privește colonizarea, în următorii 100 de ani maxim nu vor mai conta nația, religia, rasa și toate chestiile astea care ne dezbină azi. Deja a început: Uniunea Europeană, urmează Uniunea Americană… De-aici folosește-ți imaginația.
Eu îmi amintesc că pe la 13 ani mă jucasem scriind o poveste SF în care vorbeam de Statele Unite ale Lumii și imaginam cum ar fi într-o astfel de lume
July 22nd, 2008 at 23:36 pm
Noi, in Romania, sintem condusi de un anumit tip uman. Individul cu calitati de “om de lume” a ajuns sa primeze in plan social. Si cum meseria de a conduce la noi este sinonima cu a te descurca cat de cat si sa nu superi pe nimeni de sus, acesti indivizi ne conduc si ne vor conduce in continuare. In vest este la fel, conducatorul trebuie sa fie capabil de a-si asuma sarcina de coordonare si reprezentare, si calitatile cerute se suprapun partial. Dar in spatele respectivului se afla un sistem mai bun de punere in valoare a calitatilor echipei.
La noi asa ceva lipseste definitiv. Adept convins si temator de alternative al felului propriu de a fi, conducatorul promoveaza pe cei care ii seamana.
In viziunea unor astfel de indivizi, solutia problemelor este o discutie inspirata, cu o doza necesara de umor, cu legaturi puternice cu realitatea imediata, ca politica, masina, cea mai buna oferta de sarbatori, de afaceri.
Iar ca organizare a colectivului, atingem culmi de irational si nesimtire. Singura organizare este ca seful are puteri absolute, si dispune cum vrea el. Tot ce nu intra flagrant in conflict cu legea este permis. Si de aici rezulta ca peste tot la noi exista “grupul sefului”, avantajatii, si crede-ma ca daca incerci sa spui si ceri sa corecteze, esti considerat rauvoitor, indisciplinat, obraznic. Privilegiul cu origine in preferintele sefului sint atat de pe fata ca ajungi sa te indoiesti ca cineva a spus vreodata ca trebuie sa avem principii si trebuie sa le respectam.
Ma opresc, sa nu ajung cumva sa dau si nume.
As completa: ATITUDINE, MENTALITATE, VALORI.
July 23rd, 2008 at 2:49 am
@No comment: Păi nu da nume, că cine ştie cine-ţi pune de-o înscenare că te-ai dat la soţia/soţul şefei/şefului sau că ai vrut să-i subminezi autoritatea
Mi-a plăcut comentariul tău, păcat că nu te-ai semnat cumva. “No comment” e cam ca “Anonim” chiar dacă s-ar fi vrut a fi un fel de morală la postul meu
În ce ne priveşte ca naţie, uitîndu-mă ceva mai în urmă, adică în perioada interbelică, cea antebelică şi chiar mai în urmă, tind să ajung la concluzia că acel tip uman de care zici s-a aflat dintotdeauna în bagajul nostru genetic. Inhibat de anumite coduri şi reguli în acele vremuri, el a fost scos din străfundurile fiinţei şi gîdilat în orgoliu pe vremea comuniştilor iar după ‘89 tipul uman respectiv a simţit că e liber să devină stăpîn absolut.
Şi probabil că va fi multă vreme de-acum încolo. Mă feresc să fac o estimare temporală fiindcă s-ar putea să zici că-s exagerat de pesimist. Şi nu sunt, crede-mă
O săptămînă minunată îţi doresc.