Saturnianul

Archive for Noiembrie, 2008

Nu, n-o să scriu cine ştie ce post filosofic sau mai ştiu eu cum. E week-end şi în week-end voi încerca mereu să mă relaxez. Afară e urît, la vot nu mă duc aşa că o să mă las purtat de acordurile lui Jean-Michel Jarre. Mare parte din muzica lui (în special Oxygene şi Equinoxe), cînd o ascult îmi dă senzaţia de zbor în spaţiu cu viteze hiperluminice şi că mă aflu la mii de ani lumină depărtare.

Azi mă voi lăsa purtat în zbor (Der Flug) apoi voi experimenta culmile unei agonii frumoase (Beautiful Agony) alături de Teo şi Tea (Teo&Tea) iar la sfîrşit voi lua o gură de oxigen (Oxygene). Enjoy the ride…

Pe cei loviţi de durere îi răsfăţăm, aţi observat lucrul ăsta vreodată? Iar ei încep să se obişnuiască aşa.
(Stephen King, Dintr-un Buick 8)

Aşa cum mi se întîmplă de cele mai multe ori, inspiraţia de a scrie ceva mi-e stîrnită cînd mă aştept mai puţin, ori de lucruri/întîmplări de la care mă aştept cel mai puţin. Am un post în draft născut dintr-o ciocnire om-cărucior pe “autostrada” unui supermarket. Asta în loc de introducere, ca să fiu sigur că îi plictisesc şi alung pe “nechemaţi” de la citirea celor ce urmează

Răsfăţul este ceva cu care ne place să tratăm persoanele apropiate, la care ţinem şi pe care le iubim. La rîndul nostru ne place să fim răsfăţaţi. E un fel de jacuzzi sentimental de care oricui i-ar place să se bucure. Dar precum bălăceala prea îndelungată ajunge să transforme plăcerea în disconfort, la fel e şi cu răsfăţul care, atunci cînd este exagerat, ajungi să-l percepi ca pe o încercare de subjugare, ca pe un blestem şi să simţi un disconfort profund, o jenă psihologică în preajma sursei de răsfăţ. Read the rest of this entry »

Aşa că am decis să mă alături “prostului” de Cabral, şi altora ca el, şi să particip la evenimentul care va avea loc marţi 2 decembrie, ora 19.30 în clubul Fabrica, pentru a ajuta la strîngerea de fonduri în scopul sprijiniriii unui Îngeraş. Citiţi mai multe aici.

Veniţi şi voi, e o ocazie minunată să vă simţi bine, să vă relaxaţi şi să readuceţi zîmbetul pe chipul unui sufleţel în acelaşi timp. Iar dacă nu puteţi ajunge, măcar răspîndiţi vorba.

Dragele mele, vă rog să citiţi cu atenţie fragmentul de mai jos. În special cele ce aveţi iubiţi/soţi cu talente de potenţiali boxeri şi intenţii serioase de antrenament casnic. Este un fragment dintr-un roman de ficţiune dar cu corespondenţe în lumea reală.Citiţi şi recitiţi acest fragment pînă vă ustură şi vă lăcrimează ochii din cauza monitorului. Şi fie să rămînă asta singura voastră suferinţă.

Citiţi şi încercaţi să vă imaginaţi a fi personajul central, să vă imaginaţi pînă la cele mai odioase detalii; pînă aveţi senzaţia că încep să vă crească vînătăi pe faţă; pînă cînd imaginaţia începe să vă apeleze senzorii durerii şi duceţi mîna la gură pentru a încerca stăvilirea unei hemoragii inexistente provocată de un pumn virtual; pînă simţiţi umilinţa sfredelindu-vă sufletul, zdrelindu-l şi ferfeniţindu-l apoi aruncîndu-l aşa cum arunci o cîrpă mult prea jegoasă pentru a mai fi spălată. Read the rest of this entry »

Într-un comentariu la articolul de aici, Fănel zice, printre altele, că:

Balamucul politic de care vorbim a născut nişte poli sociali foarte disociaţi, asemănând criza cu un razboi, unul psihobănesc. Vei ajunge la concluzia că de aici încolo se începe o nouă era, dacă vrei, socială, politică, organizaţională şi psihoeconomică.

În sfîrşit, cineva (nu singurul, din fericire) evocă în mod realist ceea ce alţii numesc Apocalipsă şi o zugrăvesc cu tuşe împrumutate de la Stephen King şi Wes Craven. Da, asta este Apocalipsa de frica căreia se cacă pe ei misticii şi apologeţii dezastrului planetar pogorît de mînia divină. Renaşterea modernă dacă vreţi. Şi, ca la orice (re)naştere, suferi ca să poţi vedea minunea.

Cine le explică acestor apologeţi că Apocalipsa nu înseamnă dezintegrarea umanităţii păcătoase, ci taman această eră nouă în care, bineînţeles, nu vor rezista “urangutanii” sau “paricopitaţii”? Ăştia vor dispărea – nu neapărat fizic – de pe firmamentul noii lumi fiindcă nimeni nu le va mai băga în seamă mugetele şi scălîmbăielile pentru simplul fapt că vor fi desuete.