Saturnianul

Archive for Februarie, 2009

S-aveţi un vikend plăcut. Şi dacă mergeţi la cinema, nu deranjaţi că nu-i frumos. Unora nu le place şi se exprimă mai… direct

Recent, premierul Emil Boc s-a arătat îngrijorat de scăderea drastică a numărului de căsătorii la nivel naţional, apreciind că acest fenomen contribuie la reducerea natalităţii.

În acest sens, Guvernul a emis o Ordonanţă de Urgenţă care prevede obligativitatea cetăţenilor de a se căsători până la vârsta de 30 de ani cel mult, în caz contrar urmând să se aplice o amendă de 50 lei pe lună, pentru fiecare lună în care rămân necăsătoriţi.

OUG va intra în vigoare de la 1 iulie 2009 şi cetăţenii care au depăşit vârsta au la dispoziţie un an de zile pentru a intra în legalitate.

Decizia face parte din Planul Strategic de Reabilitare Naţională elaborat de Guvern.

Guvernul încearcă revigorarea nucleului unei societăţi sănătoase d.p.d.v. demografic, care este familia.

Cum comentaţi voi această decizie?

Antagonic, nu-i aşa? Dacă nu cauţi degeaba îţi doreşti că n-o să ai! vă aud zicînd. Mmmda, o afirmaţie logică şi, în general, valabilă. Dar… nu în toate situaţiile! Păi de, cine e de vină că voi nu aveţi răbdare să vă zic ce-mi doresc?!

Eu îmi doresc o relaţie. Iaca am spus-o cu toată gura şi nu mi-e ruşine. N-are nici o legătură cu vîrsta mea. Nu m-am conformat clişeelor sociale, am încercat să le evit din răsputeri deşi am fost şi sunt privit ciudat. Iar clişeul “ai şi tu o vîrstă, trebuie să te aşezi la casa ta” mi se pare cel mai stupid şi dăunător, ca şi cum ceea ce simţi este dependent de vîrstă. Nu oameni buni, ceea ce simţi nu are nici o legătură cu biologia, ci cu sufletul şi experienţele trăite. Relaţia nu este o condiţie biologică, ci o alegere şi o chestiune de responsabilitate, să vă intre bine în cap asta! Iar sufletul şi sentimentele nu au ADN. Nu trebuie să judecăm oamenii după momentele în care au sau nu o relaţie.

De ce îmi doresc eu o relaţie – RELAŢIE, da? – taman acum? N-are nici o legătură cu temporizarea. N-am plănuit să îmi doresc acum şi nici să nu îmi doresc pînă acum. Pur şi simplu, acum, la vîrsta asta, s-a nimerit să simt că sunt pregătit pentru aşa ceva. Am trăit suficient făcînd ceea ce îmi doream, răsfăţîndu-mă şi făcîndu-mi toate poftele fără să mă intereseze de nimeni, am trăit suficient numai pentru sufletul meu ţinînd monologuri interioare vizavi de propriile dorinţe. M-am descoperit, am greşit, am învăţat, am evoluat, am experimentat; de descoperit, evoluat şi experimentat o voi face toată viaţa, dar simt şi îmi doresc să o fac alături de ACEEA.

Bun, am înţeles, dar, totuşi, dacă îţi doreşti o relaţie, de ce nu cauţi? Pentru că este una din situaţiile în care regula nu se aplică. În fapt, este o eroare să o urmezi. Cînd îţi doreşti o relaţie, exact asta nu trebuie să cauţi! Nu e nici un paradox este mai simplu şi logic decît vă închipuiţi. Relaţia o ai cu o persoană! Prin urmare, atunci cînd îţi doreşti o relaţie, nu trebuie să te concentrezi pe căutarea relaţiei, ci pe căutarea persoanei cu care să ai o relaţie.

Pare un truism ce am zis eu, nu? Uitaţi-vă în jur cu atenţie şi o să vedeţi că nu este. Priviţi-vă prietenii care vor o relaţie ori care au o relaţie şi ceva nu merge bine. O să constataţi că pe lîngă problemele clasice – lipsă de comunicare, neimplicare, insuficientă deschidere etc. – deseori mai apare ceva ce puţini observă: unul sau amîndoi membrii cuplului îşi direcţionează toate eforturile pe relaţie şi salvarea acesteia nemailuînd înseamă tocmai ceea ce este esenţial: pe ei înşişi şi pe cel de lîngă ei. Se chinuie să salveze relaţia uitînd să se salveze pe ei.

Iar cel care îşi doreşte o relaţie şi se concentrează pe căutarea ei, va fi prea preocupat de relaţie şi nu de persoana cu care să o aibă.

Aşadar, îmi doresc o relaţie dar nu o caut. Eu caut persoana şi cînd voi găsi-o, relaţia va veni de la sine.

Azi noapte a fost “urgie” mare pe Saturn: romantismul a erupt, tornade energetice au străbătut planeta şi furtuni magnetice i-au traversat inelele. Iar eu, Saturnianul, am simţit lucruri dincolo de cuvinte, lucruri pe care nici măcar mie însumi nu mi le pot explica încă. Dar ştiu că sunt acolo. Şi mai ştiu că undeva există ACEEA care mă (va) face să simt profund. E în visele mele dar nu doar acolo. Pentru că aceste vise vor deveni realitate într-o zi. E imposibil să nu.

Şi dacă ar fi să-i transmit cum simt, cuvintele-mi ar fi de prisos. Dar cuvintele poartă şi ele într-însele mesaj, au muzica lor. Aşa că aş lăsa sufletul meu să “vorbească” şi cuvintele lui Dolores O’Riordan să grăiască. Sufletul mi l-ar simţi, muzica ar auzi-o, cuvintele le-ar citi… şi AR FI.

The Cranberries – Dreams

Oh my life is changing everyday every possible way
though my dreams, it’s never quite as it seems
never quite as it seems.

I know I felt like this before
but now I’m feeling it even more
because it came from you.

Then I open up and see
the person fumbling here is me
a different way to be.

I want more, impossible to ignore
Impossible to ignore
they’ll come true, impossible not to do
Impossible not to do.

Now I tell you openly
you have my heart so don’t hurt me
you’re what I couldn’t find.

A totally amazing mind
so understanding and so kind
you’re everything to me.

Oh my life is changing everyday every possible way
though my dreams, it’s never quite as it seems
’cause you’re a dream to me dream to me.

P.S.: Îmi doresc enorm să fac dragoste mental! Nu, nu virtual. În realitate. Să fiu cu cineva şi să facem dragoste mental. Să am orgasm mental cu manifestări fizice. Aş da 10 partide de sex normal pe una d-asta de dragoste… Am spus cuiva asta pe messenger şi nu mi-e teamă să o spun şi public.

P.P.S.: Înainte de a pune “diagnostice”, nu uitaţi cu cine aveţi de-a face. Mai citiţi sloganul şi dacă nu-i de-ajuns, citiţi Despre şi Alien Inside. Şi dacă tot nu înţelegeţi nimic, nu-mi rămîne decît să vă întreb mirat: sigur aţi nimerit bine?!

…se plimbau ei într-o barcă.
Şi cum barca s-a răsturnat
Dacă şi cu Parcă s-au înecat.

Bre, da’ staţi că nu asta voiam să zic! Încă mai am sechele de cînd m-o “crăpat” Lia la “procesor” şi mai vorbesc în dodii Nu că în starea normală nu mi s-ar întîmpla

Deci din Ţara lui Aiurea (bine o botezaşi fomee, i se potriveşte numele plodului tău de ţară ) mă pomenesc iar cu o leapşă. Eh, deja m-am obişnuit! Şi cum deja e a treia leapşă şi mai am una pe ţeavă, datorie veche, mă văd nevoit să înfiinţez o categorie specială, căci devine afacere serioasă. Aşadar…

DACĂ AŞ PUTEA FI:

1. O floare: Papa găinii. Cunoscută şi ca păpădie sau, pentru pretenţioşi, Taraxacum officinale
2. Un anotimp: Vara
3. O culoare: Portocaliu
4. Un animal: Tigru
5. Un obiect vestimentar: Combinezon spaţial
6. O piesă de mobilier: Pat
7. O piesă muzicală: Working On A Dream – Bruce Springsteen
8. Un vers:
   

   Nu sunt ce par a fi
   Nu sunt ce par a fi -
   Nu sunt
   Nimic din ce-aş fi vrut să fiu!…
   Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu,
   Sau prea curând,
   Sau poate prea târziu…
   M-am resemnat, ca orice bun creştin,
   Şi n-am rămas decât… Cel care sunt!…
   (Ion Minulescu)

9. Un peisaj: Pădure de conifere pe versant de munte
10. Un obiect: Navetă spaţială
11. Un instrument muzical: Chitară
12. Un copac: Brad
13. Un oraş: Dallas
14. O persoană publică: Bîşti d-acilea!
15. O altă persoană apropiată: Breeee, e ilogic! Păi cum aş mai putea să mă bucur de persoana aia apropiată dacă aş fi ea?
16. O carte: Soarele gol (Isaac Asimov)
17. Un fel de mîncare: Cartofi prăjiţi
18. Un super erou: Captain Planet
19. Un fenomen al naturii: Tornadă
20. O maşină: Mazda
21. Un fruct: Pepene verde
22. O parte a corpului: Capul
23. Un film: The Mist (adevărata esenţă a omului iese la suprafaţă în situaţii limită)

Scîrţar cum sunt, n-o dau la nimeni, nimeni

P.S.: Tre’ să inventez şi io o leapşă d-aia saturniană