Archive for the ‘Lepşuita pe Saturn’ Category
Ciudăţenii saturniene
Acilea e un soi de leapşă furată de la Rontziki, care a furat-o de la o Copilă, care a furat-o de nu se mai ştie unde, că se fură în bulosfera asta de nu te mai vezi om cu persoană şi bit cu bit. Da’ pentru că îmi plăcu, am zis că măcar atîta lucru să fur şi eu pe lumea asta
Aşadar, e o leapşă pasată prin autosugestie ![]()
1. Posedez o ciudăţenie cu şosetele la pat. Dorm fără. Nu bre, nu asta e ciudăţenia. Din cîte am înţeles ailaltă e. Dorm fără nu pentru că-i musai să fiu “în rînd cu lumea” care se poartă goală la picioare în aşternut, ci pentru că efectiv simt că-mi iau foc picioarele dacă le am înşosetate, îmi crează stare de agitaţie şi mă zvîrcolesc ca peştele pe uscat. Uneori, chiar le scot afară de sub pătură. Partea cu adevărat ciudată de aici începe. Patul este singurul loc unde pot sta fără şoseste şi cu picioarele expuse direct aerului nemilos şi muşcător. În rest, sunt o persoană cu mare sensibilitate la picioare şi port mereu ceva pînă tîrziu în iunie-iulie. Chiar şi atunci nu stau pentru multă vreme fără şosete. Sandale nu port decît dacă sunt peste 35 de grade afară şi niciodată fără şosete. Da, ştiu, cică moda zice că nu dă bine să porţi sandale cu şosete. Who cares! Mie-mi îngheaţă mergătoarele şi la plus 40 de grade ![]()
Read the rest of this entry »
Lepşe rontzăitoare
Mie nu prea îmi place să rămîn dator dar uite că la lepşe mereu reuşesc. Dacă ar exista recuperatori de datorii în materie de lepşe, eu aş fi cel mai vînat
De data asta am o datorie (o, Doamne, chiar două dacă mă uit mai bine) la Rontziki şi trebe s-o plătesc că a început să mă… rontzăie ![]()
1. Prima rontzăială e leapşa cu poz(n)e în care trebe pusă o poză haioasă şi una de inimă albastră suflet.
Read the rest of this entry »
Muzicoleapşă
Don’şoara (Chilly) iYli
m-a procopsit cu o leapşă în care ar trebui să spun ce melodii mă reprezintă.
Cum leapşa a ajuns pe Saturn, logic că nu-şi poate urma cursul normal, pămîntean, aşa că am să încep cu ce nu mă reprezintă, ca să fie lucrurile clare. Nu mă reprezintă muzica populară (manele nici nu le iau în discuţie, fiindcă pentru mine nu sunt muzică). De ce aşa? Nu ştiu. Dar pentru mine, ca o melodie sau un gen de muzică să mă reprezinte trebuie în primul rînd să mă facă să vibrez la auzirea ei. Ceea ce nu se întîmplă cu muzica populară. Şi nu se va întîmplă vreodată, nici cînd voi avea 60 de ani. Iar dacă se va întîmpla, aşa cum îi spuneam unui prieten, înseamnă că m-am dilit şi pot fi relocat la “odihniţi” ![]()
Acum, dintre melodiile care ma reprezintă… Hm… E destul de greu aici pentru că fiecare melodie care mă face să o trăiesc înseamnă că mă reprezintă într-un fel sau altul. Pentru leapşa asta am ales cîteva dintre destulele melodii care mă reprezintă într-un moment sau altul.
Read the rest of this entry »
Două la leu
Lepşe, adică. Cu ambele îi sunt dator lui Rontziki. Prima leapşă e de cînd cu moşiputrejii, de pe la sfîrşitul lui mai
Atunci i-am promis că prestez în vikend. Iaca a venit şi vikend-ul ăla
Aşadar…
Diversity reading
- Care este ultima carte scrisa de o femeie pe care ai citit-o?
- Care este ultima carte citita scrisa de un african sau afroamerican?
- O carte scrisa de un autor latin?
- Dar una dintr-o tara asiatica sau asiatico-american?
- Scriitor GLBT?
- Numeste un autor israelian/arab/turc/persan, daca te simti norocoasa
- Alt autor marginalizat pe care l-ai citit in ultima vreme?
Ursula K. LeGuin – Lumea fluviului. Dar demult, cu ani în urmă. În rest, n-am prea citit femei, recunosc. Decît pe buze, în priviri…
Habar n-am!
Latin de la mama lui (adică d-ăla vechi) sau de origine latină? Bon, hai să zicem Paulo Coelho – Alchimistul.
Nema.
Nu’ş ce să zic. Oi fi citit dar n-am ştiut că e.
Orhan Pamuk. Altu’ nu ştiu. Noroc cu Rontziki ![]()
Ăăă… uhmm… hmm… Emil Cioran, Petre Ţuţea, Radu Gyr? Parcă erau marginalizaţi. Pe vremea ailaltă, desigur…
Leapşa doi, adică Ce carte ai recomanda si de ce?
- Ce carte ai recomanda si de ce unui dezamagit in dragoste?
- Ce carte ai recomanda si de ce iubitului/iubitei?
- Ce carte ai recomanda si de ce celui mai bun prieten?
- Ce carte ai recomanda si de ce unui copil de 10 ani?
- Ce carte ai recomanda si de ce unui mare aventurier calator?
- Ce carte ai recomanda si de ce unui dusman cunoscut?
- Ce carte ai recomanda si de ce unei persoane care nu iubeste lectura?
- Ce carte ai recomanda si de ce unuia cu nasul pe sus?
- Ce carte ai recomanda si de ce celui care apare primul in lista ta de bloguri?
- Ce carte ai recomanda si de ce unuia care crede ca le-a vazut pe toate in viata?
Emil Cioran – Pe culmile disperării. Dar să aibă sînge rece.
Erich Fromm – Arta de a iubi. Nu vă gîndiţi la prostii, ca nu e Kamasutra. Spun doar atît: tipul e psihanalist şi scriitor. Cu siguranţă asta va stîrni interesul unora ![]()
Pentru mine cel mai bun prieten ar trebui să fie persoana cu care am o relaţie. De cuplu. Fiindcă într-un anumit tip de relaţie suntem cu toţi cei cu care schimbăm mai mult decît politeţuri şablonate. Cum persoana aia nu există, am numai prieteni buni. Lor le-aş recomanda… Isaac Asimov – Căderea nopţii.
Poveştile Fraţilor Grimm, Poveşti nemuritoare.
Jules Verne – Ocolul Pămîntului în 80 de zile ![]()
Hmm. Din punctul meu de vedere nu am duşmani. Ci doar oameni cu care, dintr-un anumit motiv, am ajuns să nu mai am nimic în comun. Nu-mi irosesc energia pe chestii futile precum duşmania. De recomandat, vezi întrebarea doi.
Pentru că nu iubeşte lectura, presupun că i-ar fi destul de greu să citească. Aşa că i-aş recomanda un audiobook. Orice. Ar fi un început ![]()
Radu Paraschivescu – Ghidul nesimţitului
Mda, unii o să comentaţi că a fi cu nasul pe sus nu înseamnă că eşti şi nesimţit. Poate! Dar din cele trăite de mine, astea două se cam leagă.
Nu ştiu. Simplu.
Pentru unul care crede asta n-ar fi bună nici o carte. Fiindcă, nu-i aşa, ar considera din start că nu i-ar spune nimic nou. Doar le-a văzut pe toate. Dar mi-ar fi un pic milă de el. Deoarece crezînd asta, ar pierde multe.
Uof, că terminai! De dat, n-o dau la nimeni, nici una din lepşe. Aşa-s io, maţe-fripte ![]()
Autoleapşă
Sursa: un articol intitulat Copacul fericirii. Am luat doar o parte din cele scrise acolo, cele la care am simţit nevoia să adaug ceva.
Adiemus – Elegia
Zambeste tuturor – chiar tuturor nu am reuşit
Numara stelele – le-am numărat. Şi le număr de cîte ori pot. De fiecare dată mi se face dor să mă duc acolo. Şi probabil m-aş duce dacă n-ar exista aici fiinţe pentru care să rămîn.
Imita o persoana pe care o iubesti – mă strădui. Şi descopăr lucruri despre mine făcînd asta.
Vorbeste cu Dumnezeu – vorbesc. “Demoni” interiori nu mă lasă totdeauna să şi înţeleg ce spune.
Redevino… copilul de altadata – am încercat. Am reuşit. Dar nu mereu.
Sari coarda – n-am mai făcut-o de cînd eram… copilul de altădată ![]()
Uita cuvantul “ranchiuna” – pînă acum am reuşit să nu port nimănui, orice aş fi păţit.
Spune “DA” – am spus. De multe ori. Uneori şi cînd nu trebuia să spun. “DA” nu este totdeauna cuvîntul potrivit. Mai greu devine atunci cînd nici “NU” nu este.
Tine-ti promisiunile – am reuşit să le ţin pe toate pînă acum. Zic eu.
Razi! – o fac. Dar nu pot mereu.
Cere ajutor – mi-e greu. Am învăţat tîrziu să cer. Încrederea mea în oameni nu este prea mare în sensul ăsta. Mai mult îl ofer.
Termina un proiect – am terminat multe. Dar nu şi cel pe care-l consider eu cel mai important. De fapt, acela e genul de proiect care nu se termină niciodată pentru că mereu e ceva de făcut la el.
Gandeste! – mi-e imposibil să NU gîndesc. Şi uneori aş vrea să pot.
Asculta cantecul greierilor – e frumos. Vara, în iarbă proaspătă cu cerul înstelat deasupra.
Viseaza cu ochii deschisi – uneori cred că visez prea mult şi cu ochii prea deschişi
Da-ti voie sa gresesti – uneori îmi dau. Poate ar trebui mai des. Sunt prea exigent cu mine. Mi s-a spus…
Iarta! – dacă n-aş ierta nu m-aş ierta.
Multumeste-i lui Dumnezeu pentru soare – îi mulţumesc pentru multe, nu doar pentru soare.
Arata-ti deschis fericirea – dacă am motive s-o fac, nu am reţineri
Accepta un compliment – îl accept dacă e sincer.
Interzice-ti sa spui “Nu pot!” timp de o zi – mi-am interzis de multe ori.
Traieste-ti clipa! – şi după clipă ce rămîne?
Continua o traditie a familiei – nu sunt un tradiţionalist
Mangaie un copil care sufera – aş vrea să am un copil. Şi să nu sufere. L-aş mîngîia oricum. De ce trebuie să mîngîiem numai la suferinţă?
Scrie o poezie. Daruieste-o “jumatatii” tale – poezia se va naşte singură odată cu jumătatea. Aştept… Am răbdare…
Asta e o leapşă care nu se dă, se ia. Cine vrea, să o ia… ![]()





