Citesc aici cum că jurnaliştii (cei din sectorul public) s-ar pregăti şi ei de grevă pentru că vor salarii mai mari. Autorul chiar îi roagă să facă grevă, aşa am mai lua şi noi o pauză de crime, violuri, sinucideri şi oameni împrăştiaţi pe caldarîm.
Eu merg mai departe şi spun că poate se îndură să intre în grevă generală şi jurnaliştii particulari. Să facă cu toţii grevă. Pe termen nelimitat. În ce mă priveşte, am băgat demult în carantină ştirile TV şi acolo vor rămîne pînă în clipa cînd se vor deparazita. Televizorul meu a şi uitat cum e o emisiune de ştiri. Şi parcă e mai fericit şi zîmbeşte cu toţi pixelii.
Poate aţi crede că sunt rupt de lume dacă nu mă mai uit la ştiri. Deloc! Există posturi TV străine unde vezi ŞTIRI, nu ştiri şi mai există internetul de unde poţi alege informaţie utilă. Sincer, nu ţin să fiu la zi cu ce femei au mai fost violate prin nu ştiu ce sat şi ce dezaxaţi şi-au măcelărit mama/nevasta/copilul.
Rămîne totuşi o dilemă. Dacă toţi jurnaliştii ar intra în grevă, cine ar mai scrie/realiza reportaje despre greva jurnaliştilor? Că dacă s-ar găsi unii care să scrie atunci n-ar mai fi grevă generală iar ăia s-ar numi spărgători de grevă.
Cică nişte oameni de ştiinţă (nu se ştie de care şi de unde) au descoperit că băutul cafelei are ca efect micşorarea sînilor. Dincolo metoda de determinare de o ştiinţificitate colosală (sondaj pe 300 de femei 
), m-au fulgerat nişte întrebări care nu mă mai lasă să dorm:
- Efectul apare şi în cazul sînilor siliconaţi? Şi dacă da, cum? Se evaporă siliconul?
- Dacă femeia are deja sînii mici, prin băutul cafelei aceştia sunt condamnaţi la dispariţie?
- Dacă o femeie cu sînii mici nu bea cafea se poate aştepta la un efect de mărire?
- Unei femei cu sîni supradimensionaţi ar trebui să i se recomande o cură de cafea în loc de operaţie estetică pentru aducere la dimensiuni decente?
- Există vreo licoare care să aibă efectul opus cafelei? Femeile ar scăpa de trauma operaţiei şi de trauma financiară
Sfat părintesc: Dragele mele reprezentante ale sexului frumos băutoare de cafele. De-acum încolo ar trebui să staţi cu cafeaua într-o mînă şi centimetrul (în loc de ţigară) în cealaltă. Aţi văzut ce zic oamenii de ştiinţă. Trebuie să ştiţi cînd să vă opriţi din băut cafea 
Precizare: Informaţie preluată din Libertatea o fiţuică total neserioasă.
Se poate spune că într-un singur vers din binecunoscuta poezie Eminescu a concentrat esenţa poporului român aducînd împreună o certitudine (trecutul mare) şi un vis (viitorul mare). Nici pînă în ziua de azi nu putem considera că a doua parte a versului va fi vreodată altceva decît un vis pentru încă multă vreme de-acum încolo.
Nu sunt şanse ca România să aibă un viitor mare, aşa cum a îndrăznit să viseze Eminescu atîta vreme cît noi, ca popor, nu numai că nu avem privirea întoarsă spre viitor, ci pare chiar să ne fie frică de viitor şi ne revoltăm şi protestăm atunci cînd e pe cale să devină sau devine prezent. Ne temem de viitor şi îl afurisim ca pe o lighioană considerată rea şi scîrboasă, deşi nu ne-am confruntat niciodată cu ea. Noi înşine refuzăm să ni-l facem iar pe cel făurit de alţii îl blamăm instinctiv odată cu cei care-l făuresc fără să-l analizăm sau să ne pese dacă putem găsi ceva bun în el. Îl respingem aprioric.
Read more…
E duminică după-masa. M-am culcat la 5 jumate dimineaţa pentru că m-am uitat la sezonul 2 Stargate Atlantis pe net şi am fost trezit la unşpe de Sfînta Alarmă pe care am afurisit-o scurt şi am mai hibernat pînă pe la unu şi ceva. Acum am o stare asemenea unui cocktail exotic: un soi de lene amestecată cu plictiseală, hiperactivitate sinaptică, amuzament, curiozitate şi dor de ducă pe coordonate galactice cît mai îndepărtate. Da, Terra nu mă mai cuprinde şi vreau undeva foarte departe dacă nu în spaţiu, măcar în timp. Oricum, am senzaţia că trăiesc pe nişte coordonate spaţio-temporale pe care lumea o să se afle peste vreo o sută sau două de ani.
Read more…
Arta avangardistă are un viitor strălucit în România. “MioriÅ£a” pornografică a lui Dumitru Gorzo, căluÅ£ul roz cu buci naziste, Iuda cu penisul erect din cauză de ÅŸtreang prea fest pe grumaz ÅŸi România-vagin (cumva cam are dreptate autorul 
) vor deveni simple fîsîieli ale obsesiilor ce se bălăcesc în străFUNDurile materiei cenuşii, atunci cînd dezinhibaţii artişti români (hai să fim noi promotorii!) cu dotare inghinală de peste cinşpe centimetri în erecţie vor avea ocazia să verniseze în premieră mondială primul viol live ca formă de artă contemporană.
Read more…
Privind eu la televizor cum nişte munictori sforăiau de zor la marginea drumului pe care erau plătiţi să-l reabiliteze, citind eu prin ziare despre avalanşa de morţi în urma neglijenţei personalului medical din nişte spitale desprinse parcă din romanele horror ale lui Stephen King şi ştiind că nimeni n-o să păţească nimic, aşa cum se întîmplă de fiecare dată, am reuşit totuşi să-mi mobilizez optimismul şi să-l duc pînă la limitele absurdului. Prin urmare, chiar dacă unii sunt mai pesimişti decît mine eu mă încăpăţînez să cred că mai avem, totuşi, o şansă de salvare să ieşim la limanul mocirlei sociale în care ne bălăcim: colonizarea.
La urma urmelor, au făcut-o romanii acum 2000 de ani aÅŸa că încă o încercare n-ar strica. Dar de data asta să fie ceva anglo-saxoni sau scandinavi că uite unde am ajuns cu romanii: să fim niÅŸte visători “rupÅ£i în cur” cărora le e lene să pună mîna pe ac ÅŸi aţă să-ÅŸi coasă turul pantalonilor ÅŸi atunci se plîng că nu găsesc acul ÅŸi aÅ£a potrivite.
Umblînd din blog în blog găsesc următorul articol în care se face un fel de apologie a lui Ceaușescu. De fapt, asta m-a frapat acolo: apologia unui individ. Dacă era apologia unui regim sau a unei doctrine puteam înțelege (nu și accepta!), fiecare e liber să aibă propria orientare.
N-are nici o importanță dacă autorul a trăit sau nu acele vremuri pentru că orice om care vrea să se informeze corect asupra doctrinei comuniste e suficient să citească o singură carte: Manifestul Partidului Comunist al lui Marx și Engels, doctrina care a stat și stă la baza societăților comuniste/socialiste. Orice alte lucrări derivate sunt niște fantezii dantelate ale diferiților adepți doctrinari care s-au vrut/se vor mici sau mari dumnezei pe Pămînt.
Read more…
Mai jos aveți prima pagina a unui ziar și prima pagină a unei hîrtii igienice, două dintre cele mai bine vîndute cotidiene. Ținînd cont de știrea considerată a fi importantă puteți spune care e ziarul și care hîrtia igienică?
Calitativ, hîrtia pe care e tipărit Libertatea se apropie de porozitatea hîrtiei igienice. Și nu, nu cred că e tipărit pe hîrtie reciclată, deci pică atuul ecologic. Nu că ar merita să fie pe o hîrtie mai de calitate! S-ar strica orzul pe gîște
Notă: Nu am ziare favorite. În general, mă informez folosind presa on-line. Astea două se întîmplă a fi ziarele cumpărate zilnic la mine în casă. Motivele pentru care e așa îmi scapă.
Titlul este o extrapolare a experimentului petrecut în 1943. Diferenţele dintre cel de-atunci şi cel care începe azi sunt două şi majore:
1) Despre cel de azi ştie lumea întreagă (era oare mai bine dacă rămînea secret, ţinînd cont de istericalele unora?)
2) Importanţa lui este infinit mai mare decît a celui de acum 65 de ani
Mass-media, internetul vuiesc. Reacţiile bloggerilor diferă şi ele, eu vă propun cîteva:
Read more…
Citeam în Ziarul-de-citit-pe-budă-ÅŸi-în-metrou (pentru cine nu ÅŸtie, vorbesc de Libertatea, un ziar pe care eu îl citesc în maxim cinci minute) despre leÅŸinurile ÅŸi istericalele puÅŸtilor ÅŸi puÅŸtoaicelor la concertul RBD (cine e ăştia, mînca-v-aÅŸ hauru’ dă pă degete!).
Am fost şi eu la vîrsta lor fan înfocat Sandra cu pereţii şi uşa de la cameră tapetate de afişe şi poze, cu I love you, Sandra! scirs de nenumărate ori la spatele caietului în timpul orelor neinteresante Sigur, pe vremea mea nu venea nimeni în concert la noi!
Read more…
