Saturnianul

N-au început să crească legume la Polul Sud. Nu, e vorba doar de faptul că în ultima vreme simt nevoia să mă furajez (am mirosul de verde crud al primăverii în nări, na!) şi am descoperit că diferitele amestecuri de legume congelate se gătesc al naibii de repede şi sunt şi bune pe deasupra. Aşa că m-am aprovizionat şi la două zile trîntesc o mîncare furajată de la pinguini.

Tot zilele astea am mai descoperit şi un nou (pentru mine cel puţin) sortiment de brînză în ghips. Îi zice Năsal şi e făcută de Napolact. Particularitatea ei constă în faptul că este maturată în grota naturală de la Ţaga care are temperatură şi umiditate constantă tot timpul anului, amablată într-o cutie de lemn iar suprafaţa brînzei e protejată cu praf de gips. Sau cel puţin aşa era în vechime.

Şi acum are un praf alb pe ea, nu ştiu dacă e tot gips sau nu. Eu am mîncat praful ăla şi n-am murit, şi nici nu s-a format vreun grup statuar la mine în pîntece. Brînza e foarte bună la gust. Aduce un pic cu brînza Emmental, dar mult mai gustoasă decît aia. Şi e d-a noastră!

Din punct de vedere al marketingului, noua prezentare e chiar ingenioasă şi se distinge la raft între celelalte sortimente de brînză (dovadă că pînă acum habar n-aveam de ea). Cutiuţa de lemn în care e pusă şi scrisul cu care e inscripţionată sar în ochi şi întinzi mîna după produs pentru că imediat te întrebi “ce naiba o mai fi şi asta?”. Cînd deschizi cutia, te întîmpină un pliant cu nişte poze care îţi arată cum stă brînza în grota respectivă şi cu o scurtă istorioară a acestui sortiment, iar produsul este împachetat într-o hîrtie cerată pe interior.

Dovadă că şi la noi se poate face marketing profesionist prin care să captezi încă de la raft atenţia clientului către produsul tău, iar dacă produsul este şi de calitate, sigur l-ai cîştigat acel client.

3 răspunsuri la “Furaje arctice, brînză în ghips şi marketing”