Questions du temps
16 Martie 2009 | 
Lansat de: Aceste întrebări mi-au fost trimise pe messenger de un suflet frumos şi vast, un suflet care, pe măsură ce îl descopăr, vreau tot mai mult să-l descopăr şi îmi place tot mai mult ceea mi se revelează. Un suflet pe care, ştiută fiind aviditatea mea de cunoaştere a universului unde planeta noastră îşi are locşorul ei, îndrăznesc să-l asemăn cu un univers interior pentru a cărui explorare nu-mi va fi îndeajuns această existenţă. Şi dacă mai ţin cont că, în paralel, vreau să-mi explorez şi propriul univers interior dar şi al altor suflete, realizaţi că timpul devine o constantă rigidă şi insuficientă pe care va trebui să ştiu a o folosi în avantajul meu cît mai mult cu putinţă.
Întrebările reprezintă o dublă provocare pentru mine: să răspund la ele şi faptul că o voi face în franceză. Şi este o provocare mare ţinînd cont că ultimele ore practice de franceză au fost cam prin clasa a X-a de liceu, adică 1991 
Aşadar, cu ce mi-a rămas stocat în urzeala creierului şi cu puţin ajutor de la dicţionar am s-o scot la capăt rezonabil, zic eu.
Îmi cer scuze celor care nu înţeleg franceza, dar n-o să mai fac şi traducerea. Utilizaţi vă rog Google Translate. Iese cam din topor traducerea, dar măcar se înţelege.
Numai pe marginea timpului se pot crea discuţii cît pentru 10 existenţe, aşa că mă voi strădui ca răspunsurile mele să fie la fel de scurte şi profunde precum întrebările.
Est-ce que vivre signifie le temps?
Vivre signifie sentir. Le temps te donne la profondeur de tes sens.Le temps, est-ce tout ce que nous ne comprenons pas?
Non, le temps est une petite parite de ce que nou ne comprenons pas. Si le temps avait été tout ce que nous ne comprenions pas, nous aurions déjà compris toutes les autres inclusivement le temps.Le temps, est-ce tout ce que nous ne sommes pas?
Nous sommes. Ça suffit. Être, il y a de sentir, pas du temps. Si tu sens, tu as le temps aussi. Sinon, tu n’as pas rien.Le temps est-il sans l’être?
Le temps EST! De l’être dépend comme il court.Le temps a-t-il des viteses inegales?
Mais ouiiiii! C’est une question de physique. Et de sentir, bien-sûr.Le temps, est-ce une parole?
Le temps n’est pas une parole. Il est une sensation variable et il peut être senti différemment. Pour moi, il court très lentement dans certaines situations et très rapidement dans autres.Le temps existe-t-il en soi ou est-il un témoin fixe?
Le temp existe en soi. C’est nous qui l’avons fait un témoin fixe, bien qu’il n’est pas fixe même pour (certains de) nous.Mon coeur bat-il dans le temps?
Ton coeur, il bat des états.L’histoire est-elle du temps?
Peut-être elle est la seule du temps, parce que l’histiore est la mathématique du temps – trop exacte.Les pensées sont-elle du temps?
Les pensées sont de la raison et du sens.Être, est-ce que cela veut dire temps?
Être veut dire comme le temps court.
L.E.: Mulţumesc Gabrielei pentru că mi-a atras atenţia asupra unor greşeli la răspunsurile mele în franceză avînd astfel ocazia să le corectez. Howgh! 
Aterizat în: 
Tags: 
Ai observat cât de mult ai folosit verbul “a simţii” ? Oare ce spune asta?
Ultimul articol scris de thornofrose: Viaţa e nedreaptă..
Rose, normal că am observat doar l-am folosit intenţionat
Ce spune? Spune ceea ce vrea să simtă fiecare. Ţie ce ţi-a spus? 
eu m-as lua la intrecere cu interiorul tau,e complex si extraordinar,sincer,nici mie nu imi ajunge timpul care il am la dispozitie sa ma satur de el,poate reusim sa ne imprietenim cu timpul,prietenia lui va fi evadarea sufletelor…
“eu m-as lua la intrecere cu interiorul tau” – Suntem deja în acea întrecere
Dar putem face competiţia din ce în ce mai complexă, mai interesantă şi plină de surprize… incitante pentru sufletele noastre 
“poate reusim sa ne imprietenim cu timpul” – Am pornit pe drumul ăsta, nu simţi? Sper doar să putem face cît mai frumoasă parcurgerea lui şi să ne atingem ţelul.
“prietenia lui va fi evadarea sufletelor” – Sufletele nu trebuie să evadeze, fiindcă ele au fost dintotdeauna libere. Rămîne ca noi să înţelegem asta şi să fim şi noi liberi. Oricum, prietenia va fi minunată, zic eu…
“in momentul mortii mele,as vrea sa am una din acele clipe” – Atunci sigur se va întîmpla asta. Dar simt că se va fi întîmplat de multe ori pînă în acel moment
priveste foarte atent prima si ultima intrebare.
aca in momentul mortii mele,as vrea sa am una din acele clipe…
“Être”-tu esti un suflet(luand in considerare notiunea de suflet,inteleasa de tine)
“Vivre signifie sentir”-tu simti,deci traiesti
am vb noi despre unele momente:cand nu mai ai notiunea timpului,nu mai esti constient de nimic din jur,nu mai esti constient de corpul tau.eu m-am gandit la ceva
daca nu stim sa simtim cu sufletul,vom ramane dependenti de notiunea timpului.
Sans avoir l’impression de faire des commentaires sur le texte, mais les Francais sont tres attentifs aux details de leur langue…Alors:
1. “…le temps est une petite partie de ce que …”
2. “…Si le temps avait ete tout ce que nous ne comprenions pas… ”
3. “Nous sommes.Ca suffit. Etre c’est pas sentir le temps… Sinon, tu n’as rien.”
4. “une parole”
5. “bien qu’il”
Altfel, profund, filozofic, simplu si complex totodata. Ce ti-ar placea sa regasesti, daca ar fi sa pleci in cautarea timpului pierdut?
Ultimul articol scris de Gabriela: Expozitie de fotografie
Gabriela, în primul rînd bine ai venit pe planeta mea
Sper ca Saturnianul să nu îţi pară mai extraterestru decît este deja.
Mulţumesc pentru corecturile aduse textului în franceză şi că ai avut îngăduinţă cu unul care n-a mai vorbit/scris în franceză de aproape 20 de ani
Referitor la corectura de la punctul 3, cred că virgula lipsă a condus la o eroare de sens. Eu am scris “Être, il y a de sentir, pas du temps”, prin asta dorind să spun: “A fi are legătură cu a simţi, nu cu timpul”. Probabil că lipsa virgulei dintre “sentir” şi “pas” a făcut să se înţeleagă altceva.
Mulţumesc şi pentru aprecieri
Şi ca să răspund la întrebarea ta: dacă ar fi să plec în căutarea timpului pierdut, mi-ar plăcea să regăsesc forţa interioară pe care o posed şi pe care am văzut-o clar nu cu foarte multă vreme în urmă. Este singurul lucru. Altfel, nu consider că am pierdut timpul, ci doar că nu e suficient de… suficient 