Saturnianul

Un ospătar care îţi zîmbeşte cînd intri în local făcîndu-te să te simţi binevenit şi relaxat. Un om care mulţumeşte zîmbind şi-şi cere scuze că te-a oprit pe stradă să te întrebe cît e ceasul. O domniţă care te întreabă un pic timid dacă îi permiţi să treacă în faţa ta la casă pentru că are un singur produs, în timp ce tu ai umplut banda. Funcţionara unei instituţii de stat care ţi-a dat explicaţii fără a afişa o mutră acră şi în doi peri (există, credeţi-mă).

Întîmplări banale într-o societate normală. Nu şi la noi, unde civilizaţia şi respectul (atît de sine, cît şi faţă de ceilalţi) încă fac parte din excepţii. La noi sunt ştiri. Pozitive. Mai ştiţi cuvîntul ăsta, nu? Chiar dacă poate fi mai dificil de recunoscut, pentru că timpul e scurt între bătrîna violată şi strangulată la Ştirile de la ora 17 şi pruncul ucis cu sînge rece de o mamă denaturată la Observatorul felixian de la ora 19.

Îmi doresc să văd ziarele, site-urile de informare, televiziunile deschizînd ediţiile cu ştiri pozitive, fie ele şi mărunte. Însă şansele de a ajunge pe Saturn folosind o rachetă cu pedale sunt mai mari decît acelea de a vedea/citi întîmplări pozitive din viaţa reală, de zi cu zi. Mass-media românească este, în mare parte, un organism bolnav care îşi trage energia necesară supravieţuirii din cancerul unui alt organism bolnav: societatea românească, ce se hrăneşte, la rîndu-i, cu iluzia unei vieţi pline atunci cînd priveşte la televizor, iluzie pe care i-o oferă cu generozitate primul organism.

Se pare că Organismul Mass-media, pentru a-şi asigura supravieţuirea, are nevoie ca Organismul Societate să fie în continuare bolnav. Şi nici unul nu pare a avea dorinţa să se însănătoşească. Iar situaţia se va menţine, cel puţin atîta vreme cît această simbioză contra-naturii va mai da rezultate.

5 răspunsuri la “Simbioză atipică”