Saturnianul

Deşi sunt posesor de permis auto, mă regăsesc suficient de des în ambele posturi: şi cea de şofer, şi cea de pieton. Îmi place în egală măsură, depinzînd de situaţie şi de dispoziţie, să fiu şi una, şi cealaltă. Nu m-a fătat mama pe bancheta maşinii ca să-mi cadă ouţele dacă merg cu transportul în comun ori per pedes, dar nici cabotin nu sunt să merg numai pe jos că aşa se mergea acum două secole.

Cînd sunt şofer, cel mai mult mă enervează şoferii, adevărată “faună” domestico-sălbatică: urangutani, gorile, bizoni, hiene, vaci, boi, nevăstuici, porci, mistreţi, şobolani, jigodii. Pardon! Jigodia nu e animal, e boală. Dar cred că o pot avea toate “animalele” de mai înainte, aşa că merge :D

Cînd sunt pieton, cel mai mult mă enervează… aceiaşi şoferi. Care sunt cam aceleaşi “animale” de mai sus. Cu deosebirea că atunci cînd eşti pieton, mai apare o animală: taurul. Taurul este acel şofer care vede în pietoni nişte toreadori pe care trebuie să-i alerge pentru a-i lua în coarne, mai ales cînd sunt pe trecere de pietoni nesemaforizată, şi începe să facă slalom printre oamenii care trec, să se strecoare milimetric de rotula unuia sau altuia dîndu-i fiori pe şira spinării.

De multe ori m-am întrebat ce-ar putea transforma aceşti şoferi nervoşi în şoferi de catifea. Pe ăştia care vin din junglă, trăiesc în junglă dar n-au văzut în viaţa lor o “zebră”. Că n-au mai văzut oameni şi se întreabă cine-s cretinii ăia de se plimbă prin jungla lor, înţeleg. Dar măcar “zebra” ar trebui să ştie cum arată şi care e rolul ei în habitatul junglei. Şi mai sunt şoferii ăia care parchează pe trotuare cum îi taie capu’ (presupunînd că îi mai taie). Cum ar putea fi îmblînzite “fiarele” astea?

Şi ideea mi-a venit din… StarTrek :D Care v-aţi uitat ştiţi de cîmpurile de forţă ce apar acolo. Care nu v-aţi uitat, vă zic eu pe scurt: cîmpul de forţă e un fel de zid invizibil. Ei bine, odată ce vom evolua pînă acolo tehnologia asta ar trebui implementată prioritar în traficul din România cu rolul unui semn de circulaţie: Atenţie, cîmp de forţă activ! Nerespectarea indicatorului se face pe riscul dumneavoastră! Iar cîmpul ăsta de forţă să se activeze atunci cînd un pieton pune piciorul pe “zebră” delimitînd culoarul de trecere. Să vezi atunci “fiare” care fac slalom printre pietoni cum se transformă în mieluşei şi pun frînă de la 200 de metri >:)

Cît despre parcatul pe trotuare, ce stîlpişori pe margine, ce amenzi!? Vax! Nu, tată! Cîmp de forţă! Te bagi, te-ai fript! Şi după ce se frige de vreo cîteva ori naşpa rău de tot, garantez că se îmblînzeşte şi cel mai fioros animal cu covrig.

Claxonagiii. Alţi compulsivi! Sunt animalele alea care îşi înfig copita sau laba în maneta claxonului din orice şi uită să o mai ia. Probabil pentru ei sunetul ăla e “strigătul” de împerechere şi aşteaptă să vadă o altă animală sărind din maşina sa, ud/ă de dorinţă, şi năvălind să îndeplinească chemarea naturii. Ăştia ar putea fi calmaţi uşor iar tehnologia e disponibilă în zilele noastre. Cum? Simplu. Dacă ţine mîna pe claxon mai mult de două secunde, acesta să fie traversat de un impuls electric suficient de slab să nu te omoare, dar suficient de puternic ca a doua oară să nu mai faci nici dacă eşti plătit >:)

Diabolic, nu? Dar în mai puţin de un an, România ar avea adevăraţi şoferi de catifea, garantat. Nici nu i-ai mai simţi pe stradă.

6 răspunsuri la “Şoferul de catifea”