Saturnianul

De obicei, din maşinile taximetriştilor răzbat, invariabil, acorduri de manele. Ei bine, astăzi, în timp ce mă întorceam din plimbarea la filiala Loto din Lizeanu, mi-a fost dat să aud nişte acorduri ce m-au făcut să cred, pentru o clipă, că mă aflu în zona Ateneului şi de-aia aud eu ce aud. Dar, nu! Nu eram la Ateneu, ci eram la semafor, aşteptând să trec strada, iar dintr-un taxi se auzeau acordurile lui An der schönen blauen Donau (On the Beautiful Blue Danube). Am rămas pur şi simplu perplex şi m-a oprit să ascult acordurile ce răzbăteau din taxi, de parcă nu mai auzisem niciodată compoziţia respectivă sau nu o aveam acasă la îndemână. Nu-mi venea să cred! Un spaţiu dominat prin excelenţă de manele ori, în cel mai bun caz, de un post de radio, era stăpânit de muzica lui Strauss.

Sincer, mă îndoiesc că era vorba doar de nişte fiţe de snob. Asemenea acorduri solicită un “ceva” în plus în reţeaua neuronală pentru a gâdila simţurile, fie şi numai cele auditive.

4 răspunsuri la “Strauss am Strasse”