Saturnianul

Posts Tagged ‘fun’

Contrar specificului acestei rubrici n-am să fac un rezumat filmului, ci un rezumat al reacţiilor din jurul său. Şi am să spun cum l-am văzut eu.

Am citit reacţii atît pro, cît şi contra (ceea ce e normal), dar n-am putut să nu remarc o trăsătură comună a lor: patos exagerat şi extremism. Da, aţi citit bine. Observ tot mai mult că românii au tendinţa de a fi extremişti atunci cînd îşi exprimă părerea despre ceva, fie ea pozitivă sau negativă. Reacţiile au fost de la cele gen: “m-ar fi luat somnul dacă nu era gălăgie; e o poveste banală exagerat mediatizată; o porcărie; micimea inteligenţei celor care îl urmăresc; clasicul şi lobotomiza(n)tul argument suprem «bă, eşti prost/cretin/idiot dacă te uiţi la filmul ăsta»” etc., pînă la “extraordinar, bestial, fenomenal; vreau să mor ca să mă reîncarnez pe Pandora” plus sinucideri şi tentative de sinucidere din ce-am mai citit. Pe scurt, fie atitudini de respingere (unele apriorice, fără vizionarea filmului) din principiu, fie o detaşare de realitate pînă la pierderea contactului total cu aceasta.
Read the rest of this entry »

Acilea e un soi de leapşă furată de la Rontziki, care a furat-o de la o Copilă, care a furat-o de nu se mai ştie unde, că se fură în bulosfera asta de nu te mai vezi om cu persoană şi bit cu bit. Da’ pentru că îmi plăcu, am zis că măcar atîta lucru să fur şi eu pe lumea asta Aşadar, e o leapşă pasată prin autosugestie

1. Posedez o ciudăţenie cu şosetele la pat. Dorm fără. Nu bre, nu asta e ciudăţenia. Din cîte am înţeles ailaltă e. Dorm fără nu pentru că-i musai să fiu “în rînd cu lumea” care se poartă goală la picioare în aşternut, ci pentru că efectiv simt că-mi iau foc picioarele dacă le am înşosetate, îmi crează stare de agitaţie şi mă zvîrcolesc ca peştele pe uscat. Uneori, chiar le scot afară de sub pătură. Partea cu adevărat ciudată de aici începe. Patul este singurul loc unde pot sta fără şoseste şi cu picioarele expuse direct aerului nemilos şi muşcător. În rest, sunt o persoană cu mare sensibilitate la picioare şi port mereu ceva pînă tîrziu în iunie-iulie. Chiar şi atunci nu stau pentru multă vreme fără şosete. Sandale nu port decît dacă sunt peste 35 de grade afară şi niciodată fără şosete. Da, ştiu, cică moda zice că nu dă bine să porţi sandale cu şosete. Who cares! Mie-mi îngheaţă mergătoarele şi la plus 40 de grade
Read the rest of this entry »

Mie nu prea îmi place să rămîn dator dar uite că la lepşe mereu reuşesc. Dacă ar exista recuperatori de datorii în materie de lepşe, eu aş fi cel mai vînat De data asta am o datorie (o, Doamne, chiar două dacă mă uit mai bine) la Rontziki şi trebe s-o plătesc că a început să mă… rontzăie

1. Prima rontzăială e leapşa cu poz(n)e în care trebe pusă o poză haioasă şi una de inimă albastră suflet.
Read the rest of this entry »

AVERTISMENT: Conţine limbaj licenţios. Interzis sub 12 ani.

NOTĂ: Ceva mai demult, Artistul mă provocase să scriu părerea mea despre stand-up comedy-ul românesc. Uite că vine acum. Iertare pentru marea întîrziere, maestre

***

Nu mi-a plăcut niciodată stand-up comedy-ul românesc! Nu mă amuză, nu mă face să rîd. Cel mult zîmbesc la unele glumiţe. În rest, îl găsesc sec şi cu glume răsuflate sau neinspirate. Materialul de bază al performerilor mioritici pare sa fie sexul vulgarizat şi cuvintele porcoase. Nu e vorba de falsă pudoare, ori de sclifoseli morale ale subsemnatului. Dacă situaţia cere să bag undeva, o fac, chiar dacă înjurăturile nu sunt în vocabularul meu de bază iar organele genitale nu reprezintă semne de punctuaţie. Dar mi se pare stupid să văd un public care rîde în hohote la cuvîntul “pulă” repetat de nu ştiu cîte ori în varii contexte. Pentru numele lui Dumnezeu, cuvintele astea le poţi auzi şi pe stradă. Le folosesc de la boschetari, la oameni respectabili. N-am văzut pe nimeni rîzînd cu hohote în mijlocul străzii. De ce brusc devin comice atunci cînd sunt rostite de un tip (sau tipă) la microfon în faţa unei audienţe?! Ar putea foarte bine la microfonul ăla să pună un aurolac care să-şi povestească păţaniile împănîndu-le cu porcoşenii, tot comic ar trebui să fie. Adică orice om care ştie să înjure e un potenţial comedian nedescoperit, nu? Colcăim de talente inhibate.
Read the rest of this entry »

Don’şoara (Chilly) iYli m-a procopsit cu o leapşă în care ar trebui să spun ce melodii mă reprezintă.

Cum leapşa a ajuns pe Saturn, logic că nu-şi poate urma cursul normal, pămîntean, aşa că am să încep cu ce nu mă reprezintă, ca să fie lucrurile clare. Nu mă reprezintă muzica populară (manele nici nu le iau în discuţie, fiindcă pentru mine nu sunt muzică). De ce aşa? Nu ştiu. Dar pentru mine, ca o melodie sau un gen de muzică să mă reprezinte trebuie în primul rînd să mă facă să vibrez la auzirea ei. Ceea ce nu se întîmplă cu muzica populară. Şi nu se va întîmplă vreodată, nici cînd voi avea 60 de ani. Iar dacă se va întîmpla, aşa cum îi spuneam unui prieten, înseamnă că m-am dilit şi pot fi relocat la “odihniţi”

Acum, dintre melodiile care ma reprezintă… Hm… E destul de greu aici pentru că fiecare melodie care mă face să o trăiesc înseamnă că mă reprezintă într-un fel sau altul. Pentru leapşa asta am ales cîteva dintre destulele melodii care mă reprezintă într-un moment sau altul.
Read the rest of this entry »