Saturnianul

Posts Tagged ‘saturnian’

În urmă cu un an şi jumătate scriam această postare unde mă erijam într-un profet al propriului viitor şi prevedeam dispariţia, într-o bună zi, a acestui blog datorită unui ceva frumos, minunat care urma să se întîmple. Ei bine, acea zi a venit!

Blogul n-o să dispară fizic dar se va lăsa liniştea pe el. Ceea ce s-a şi întâmplat de 3 luni jumate. Nu ştiu dacă pentru o vreme sau dacă definitiv. Dar mesajele mele au ajuns unde trebuie. Iar blogul mi-a fost un bun şi credincios purtător al mesajelor mele. Energiile au vibrat şi Universul a răspuns. Ceva-ul minunat a căpătat identitate şi formă. Iar eu am trecut într-o altă etapă: cea în care chemarea în eter s-a materializat devenind o chemare în concret.

Vă mulţumesc că mi-aţi citit rândurile, fie din când în când, fie cu regularitate. Şi mulţumesc celor care mai trec pe-aici citind din urmă. Nu spun nici “la revedere”, nici “adio”. Fiindcă nu ştiu ce va fi. Ştiu doar că acum am plecat de aici.

Necesitatea răului în lume e cam ca necesitatea de a face pipi şi caca. Sunt neplăcute, put urât dar aşa se elimina toxinele din organism. Iar sufletul şi spiritul uman e şi el plin, încă, de toxine. Carele trebuiesc eliminate undeva, cumva.

Io ştiu că mintea femeii e alambicată de n-o poate desluşi nici un bărbat. Dacă mă întrebaţi, aşa şi trebuie să rămînă, altfel bye-bye specie umană. Extincţie scrie pe ea. Vorbesc la modul cel mai serios. În clipa în care bărbatul ar putea înţelege femeia, n-ar mai prezenta nici o provocare pentru el. I s-ar părea mai provocator să se masturbeze (şi-aşa nu-şi cunoaşte mai deloc erosul, deşi se laudă că ştie să-şi folosească “cicurelul”) şi adios muchachos omenire. Mamiferul ăsta păros se plînge că nu înţelege femeile dar habar n-are că taman asta îl ţine în priză şi cu hormonii în formă.

Totuşi, e ceva care ar trebui să fie clar: zisul să corespundă cu făcutul. Mi-a ieşit pe nas de cîte ori am auzit sau am citit că femeile urăsc, invariabil, minciuna. După care să aflu că stătea cu unul care o înşela şi o minţea şi în somn. Iar ea îşi toceşte sentimentele cu el. Dar urăşte minciuna! Ha!

Ok, e benefic ca femeia să aibă mintea alambicată. Dar astea o au blocată, tată! Eroare de procesare. Ecran albastru. System failure! Ce facem? Reinstalăm sistemul de operare? Că-i mult mai interesant să fie alambicată decît blocată.

Este că dacă cineva te-ar numi bacterie nenorocită ai avea un impuls altruist de a-i face operaţie estetică cu pumnul? Mai gîndeşte-te odată. Şi puţin respect! Ai vrea tu să fii bacterie!

Cică nişte bacterii au trăit 533 de zile în spaţiul cosmic. 533 de zile!!! În spaţiul cosmic!!! Nu-i al dracu’ de ironic? Noi ne căcăm să trăim într-o lume care are un echilibru fragil cu care jucăm ping-pong şi dăm colţul dacă n-avem 5 minute aer. Iar alea au trăit aproape 1 an jumate într-un mediu fără atmosferă (deşi au fost aduse de pe Pămînt), plin de radiaţii şi cu temperaturi mult sub zero. Trebuie să recunoaşteţi că Universul (Dumnezeu pentru unii) are simţul umorului şi al ironiei! O să ziceţi că alea nu sunt inteligente, nu sunt organisme complexe. Aşa, şi? Fă un experiment: du-te la plajă vara cînd eşti la mare, pe la ora 12, şi stai vreo oră, aşa. Ai să simţi cam 0,5% din viteza cu care s-ar simplifica organismele noastre complexe dacă s-ar sparge “ochelarii de soare” pe care îi poartă planeta.

Deci nişte organisme de pe Pămînt au trăit 1 an jumate în spaţiul cosmic. Nu ştiu cîţi realizaţi dimensiunea a ceea ce înseamnă asta şi cît de efemeri suntem. Băi, deci alea or să existe şi cînd noi vom fi fost demult praf de stele. Iar la dimensiuni universale, noi suntem deja dispăruţi.

Un lucru e clar: dacă pe lumea asta n-ar fi existat femei şi ideea de iubire, demult m-aş fi gîndit să fac o operaţie de schimbare de… specie

Nu mai ştiu unde am auzit sau citit dar un personaj d-ăsta pitoresc-mioritic care are/face el bani mulţi, ar fi zis ceva de genul: “Băi nene, io mă cac aur!” Ce-o fi vrut să spună cu asta? Că lucrurile de valoare ies pe la instalaţiile de dejecţii? Sau că valoarea aurului e direct proporţională cu “plăcerea” produsă de putoarea tonelor de rahat în care s-a bălăcit pentru a-l obţine?

PS: Să fie doar coincidenţă că “lingou” (de aur) şi “lingău” sunt paronime?!