Lumea de lîngă noi (1)

Vorbeam zilele trecute pe messenger cu o fostă colegă de facultate care locuieşte de cîţiva ani buni în Israel şi o întrebam cum e viaţa pe-acolo, avînd în vedere că a reînceput războiul în Fîşia Gaza. Îmi spunea că s-a obişnuit cu situaţia dar era revoltată că toată presa scrie atunci cînd Israelul bombardează Gaza dar nimeni nu zice nimic atunci cînd Hamas aruncă cu rachete în Israel; că într-o singură zi Hamas a dat cu 80 de bombe pe care ei le aruncă la întîmplare şi pot nimeri oriunde, fiindcă nu au tehnică să ţintească.

IniÅ£ial i-am dat dreptate ÅŸi mi se părea justă riposta Israelului, fiindcă presa, mai ales cea de la noi, este ÅŸtiut că manipulează informaÅ£iile în aÅŸa fel încît să servească senzaÅ£ionalul (ca să nu mai spun că unele ziare urmează o anumită “linie”), adevărul trecînd pe planul doi, iar în cazul unor conflicte au tendinÅ£a de a relata doar versiunea uneia dintre părÅ£i.

Dar… Dar! Am stat ÅŸi analizat un pic lucrurile uitîndu-mă la numărul victimelor de-o parte ÅŸi de cealaltă a taberelor, încercînd să mă detaÅŸez oarecum de sentimentele anti/pro arabi sau israelieni de care unii sunt mînaÅ£i orbeÅŸte. SituaÅ£ia stătea cam aÅŸa după 7 zile de război:

  • Hamas - niÅŸte rătăciÅ£i fanatici cu creiere spălate care nu posedă tehnică militară de precizie, aruncă la întîmplare rachete second-hand procurate de la ruÅŸi probabil (ce le-o mai fi rămas ÅŸi lor de la ultima conflagraÅ£ie mondială, de prin Afganistan, Osetia, Trans(i)nistria etc.) => 4 morÅ£i în tabăra israeliană
  • Israel - armată profesionistă, logistică performantă, tehnică militară avansată => 425 de morÅ£i în Gaza, din care 50 sunt copii

“Logic”, veÅ£i spune. “O armată mai bine pregătită ÅŸi dotată este mai eficientă, deci produce mai multe victime în tabăra adversă.” Ba nu e logic deloc! E chiar ilogic! Åži vă spun de ce. Israelul a declarat că Å£intele sale nu sunt civilii, ci membrii Hamas. TotuÅŸi, majoritatea victimelor sunt civili ÅŸi, mai grav, copii.

Å¢inînd cont de tehnologia militară de care dispune Israelul, de capacitatea de a atinge cu precizie Å£intele stabilite ÅŸi coroborînd asta cu numărul victimelor civile, aÅŸ putea să bag mîna în foc că Israelul ÅŸtie exact ce face iar victimele din Gaza nu sunt deloc colaterale. Este pur ÅŸi simplu o demonstraÅ£ie de forţă ÅŸi nimic mai mult din partea unui stat care deÅ£ine tehnologie militară suficient de avansată pentru a rade Gaza de pe suprafaÅ£a pămîntului. Războiul dintre Israel ÅŸi Hamas este duelul dintre un pistolar profesionist ÅŸi unul amator care mai e ÅŸi orb pe deasupra. Un “spectacol” sîngeros, grotesc prin degeabismul său.

O să spuneţi că membrii Hamas sunt nişte nenorociţi care se ascund intenţionat printre civili sperînd că astfel vor scăpa. Şi chiar fac asta! Dar rămîne întrebarea: cît de întemeiată este reacţia disproporţionată (în opinia mea) a unui stat ce deţine putere militară deloc de neglijat şi un serviciu de spionaj de temut (Mossad) şi care bombardează un bloc unde locuiesc zeci de civili nevinovaţi doar pentru că acolo se ascunde şi UN MEMBRU hamas?!

Sunt convins că Israelul, ajutat şi de SUA, ar fi putut trimite nişte operativi sub acoperire să le ia gîtul la hamaşi fără zarvă, distrugeri, morţi şi suferinţă. Dar asta n-ar fi ştiut mulţi, n-ar fi făcut impresie, n-ar fi fost demonstraţie de forţă, spectacol. În plus, războiul, ca întotdeauna, e şi o afacere bună: mănîncă şi militarul israelian o pîine, mănîncă şi fabricanţii de armament o pîine. Echitabil, nu? O afacere de milioane, la propriu şi la figurat.

Încercările diplomatice abia acum încep să apară, timid, din partea statelor europene. Iar aceste încercări diplomatice ar fi trebuit să vină în primul rînd din partea Israelului, ca putere militară mult superioară inamicului său, dacă ar fi dorit cu adevărat linişte pentru cetăţenii săi aşa cum declară ministrul de externe israelian. Trebuie ori să fii idiot, ori să ai nişte interese ascunse pentru a susţine o atitudine despre care şi un copil îşi dă seama că nu va aduce linişte cetăţenilor ţării tale. Este mai mult decît clar că motivaţia oficială reprezintă o mascaradă.

Iar SUA nu mai sunt atît de scandalizate şi grăbite să facă pe jandarmul mondial precum în cazul Kosovo. Nu că mă miră această atitudine. În astfel de situaţii, marea putere mondială se ascunde în spatele diplomaţilor scrobiţi puşi la patru ace şi debitori de vorbe meşteşugite dar goale de conţinut, nedeosebindu-se, astfel, cu nimic de nemernicii Hamas care se ascund cu laşitate în spatele civililor nevinovaţi.

- va urma -

The Day The Earth Stood Still

Unul dintre actorii care îmi plac este ÅŸi Keanu Reeves. După mine rolurile din filmele SF ÅŸi horror îl prind cel mai bine dar sunt subiectiv desigur fiindcă astea sunt genurile de film care îmi plac mie cel mai mult :D TotuÅŸi… deÅŸi nu sunt un amator de filme romantice am putut să văd ÅŸi chiar mi-a plăcut mult Sweet November în care Reeves joacă. Sigur este un film cu subiect profund ÅŸi diferit de majoritatea filmelor lacrimogene care parcă se tem să iasă din ÅŸabloane fie ÅŸi un pic.

Read more…

Infirmitate

Suntem incapabili să ne înţelegem pe noi înşine ca specie. Şi suntem incapabili să înţelegem lumea în care trăim. Suntem nişte infirmi care nu-şi văd infirmitatea şi, prin urmare, nu fac nimic să o depăşească. Dar adevărata problemă e aceea că încă nu există nimeni independent de umanitate care să ne poată spune ori demonstra asta.

Mirări

Ieri la metrou am călcat în picioare violenţa împotriva femeii: o reclamă lipită pe caldarîmul peronului care anunţa lansarea campaniei Femei în umbră. Umbre. Site-ul este categoric la început, cam sărăcuţ în informaţii dar să sperăm că se dezvoltă. Sunt curios ce se va face concret de-acum încolo. Deocamdată campania în derulare între 25 noiembrie (Ziua Internaţională pentru combaterea violenţei împotriva femeilor) şi 10 decembrie (Ziua internaţională a Drepturilor Omului) prezintă o expoziţie de afişe pe tema violenţei împotriva femeii (Casa ONU, Bd. Primăverii 48A, sector 1, Bucureşti). Cu ce ajută asta? Întreb şi eu.

Read more…

Un prost în plus, nu strică

AÅŸa că am decis să mă alături “prostului” de Cabral, ÅŸi altora ca el, ÅŸi să particip la evenimentul care va avea loc marÅ£i 2 decembrie, ora 19.30 în clubul Fabrica, pentru a ajuta la strîngerea de fonduri în scopul sprijiniriii unui ÃŽngeraÅŸ. CitiÅ£i mai multe aici.

Veniţi şi voi, e o ocazie minunată să vă simţi bine, să vă relaxaţi şi să readuceţi zîmbetul pe chipul unui sufleţel în acelaşi timp. Iar dacă nu puteţi ajunge, măcar răspîndiţi vorba.

Noua eră sau Apocalipsa apologeţilor dezastrului

Într-un comentariu la articolul de aici, Fănel zice, printre altele, că:

Balamucul politic de care vorbim a născut nişte poli sociali foarte disociaţi, asemănând criza cu un razboi, unul psihobănesc. Vei ajunge la concluzia că de aici încolo se începe o nouă era, dacă vrei, socială, politică, organizaţională şi psihoeconomică.

În sfîrşit, cineva (nu singurul, din fericire) evocă în mod realist ceea ce alţii numesc Apocalipsă şi o zugrăvesc cu tuşe împrumutate de la Stephen King şi Wes Craven. Da, asta este Apocalipsa de frica căreia se cacă pe ei misticii şi apologeţii dezastrului planetar pogorît de mînia divină. Renaşterea modernă dacă vreţi. Şi, ca la orice (re)naştere, suferi ca să poţi vedea minunea.

Cine le explică acestor apologeÅ£i că Apocalipsa nu înseamnă dezintegrarea umanităţii păcătoase, ci taman această eră nouă în care, bineînÅ£eles, nu vor rezista “urangutanii” sau “paricopitaÅ£ii”? Ăştia vor dispărea - nu neapărat fizic - de pe firmamentul noii lumi fiindcă nimeni nu le va mai băga în seamă mugetele ÅŸi scălîmbăielile pentru simplul fapt că vor fi desuete.

Despre treaba cu timpul…

…ÅŸi trecerea lui.

Am citit undeva (parcă în prezentarea unui supliment alimentar antioxidant) că îmbătrînirea nu este cauzată de trecerea timpului, ci de degradarea celulelor organismului în urma atacului radicalilor liberi. Staţi liniştiţi, nu de suplimente alimentare vreau să vă vorbesc :)) Însă era necesară această introducere pentru că de-aici au pornit frămîntările ce au generat articolul de faţă.

Mintea mea iscoditoare de extraterestru rătăcit pe Terra a început să-şi pună întrebări, să imagineze situaţii. Şi cum nu le putea ţine numai pentru ea, a simţit nevoia să le împărtăşească. Va să zică trecerea timpului n-ar avea nici o legătură cu îmbătrînirea, ci doar reacţiile ce se petrec în laboratorul bio-chimic care este organismul uman. Booon!
Read more…

Catedrala Mîntuirii Neamurilor

Am fost duminică la ce-a de-a doua ediţie a BookTalks, un eveniment minunat organizat de Bookblog. Pentru cine nu ştie ce se întîmplă la BookTalks, lucrurile stau cam aşa: 1. Se invită una bucată scriitor sau scriitoare (chiar, pe cînd o scriitoare? :) ) care citeşte un fragment din cartea sa; 2. Se porneşte o discuţie interactivă antrenantă cu tiruri de întrebări şi răspunsuri. Ce simţi şi care e atmosfera nu se poate descrie în cuvinte fiindcă trăirile fiecăruia sunt unice, aşa că dacă vreţi să aflaţi cum e musai să nu lipsiţi data viitoare.
Read more…

Cele mai vizualizate